La exposición es creada por el profesor universitario Dr. Cătălin D. Constantin, tras una exhaustiva investigación arquitectónica y antropológica. El público descubrirá las plazas europeas, no solo como espacios urbanos, sino también como lugares de memoria colectiva, de encuentro y de representación social. Organizadores: Lectorado Rumano, Departamento ERFITeI y el Instituto Cultural Rumano de Madrid.

El simposio ofrece un marco de reflexión acerca de la circulación de los valores literarios y artísticos rumanos, analizando el modo en el que estos son traducidos, recibidos y reinterpretados en el espacio cultural universal, así como el debate de los nuevos paradigmas en la enseñanza de la lengua rumana como lengua extranjera y como lengua materna adaptados a las necesidades digitales y al perfil del estudiante contemporane.

El exilio cultural rumano constituye uno de los fenómenos más importantes de la historia intelectual del siglo XX en Europa del Este. Tras la instauración del comunismo en Rumanía después de 1945 hasta los años 80, miles de escritores, filósofos y periodistas abandonaron el país para escapar de la represión política, la censura y el control ideológico. En el extranjero, estos intelectuales formaron una “segunda cultura rumana”, libre, plural, mundial. El exilio cultural rumano en España, aunque numéricamente más reducido que en Francia o Estados Unidos, encontró un espacio favorable en preservar la continuidad de la cultura rumana y a enriquecer el panorama intelectual español con nuevas perspectivas filosóficas, estéticas y espirituales, reflejando un diálogo profundo entre dos culturas latinas.

La exposición propone una selección de poemas, en versión original y en traducción al español, de varios poetas rumanos, tanto clásicos como contemporáneos. El objetivo es de resaltar la riqueza literaria de Rumania, a través de la obra de unos de sus poetas más representativos, de ofrecer a los estudiantes la posibilidad de descubrir una literatura menos conocida, pero profundamente expresiva y universal. Se presentan entre otros, figuras como Mihai Eminescu, considerado el poeta nacional de Rumanía, cuyas obras reflejan una profunda sensibilidad romántica y filosófica, Lucian Blaga, con su poesía cargada de simbolismo y existencialismo o Nichita Stănescu, exponente clave de la poesía moderna con un estilo innovador y metafísico.

2024 - 2025

Omagiu complutense Anei Blandiana

El Grupo de Investigación Poéticas de la Modernidad, el Grupo de Estética Contemporánea: Arte, Política y Sociedad, el Grupo Europa de la Escritura, Lectoratul de Limbă ṣi Cultură Română- ILR și Institutul Cultural Român din Madrid s-au unit pentru a o omagia pe Ana Blandiana, figură centrală a literaturii române. Sub titlul - De ce o iubim atât de mult pe Ana Blandiana- studenții cursului de limba română, împreună cu doamnele profesoare Alba Diz Villanueva și Carmen Pogonici au oferit publicului larg un recital poetic emoționant, în duet cu îndrăgita poetă Ana Blandiana.

Prin limbi regionale sau minoritare se înțelege limbile folosite în mod tradițional într-o anumită zonă a unui stat de către cetățenii acelui stat, care constituie un grup numeric inferior restului populației statului și care sunt diferite de limba sau limbile oficiale ale statului respectiv. În conferința susținută de judecătoarea și conf. dr. univ. Alina Gioroceanu, studenții și cei prezenți au putut cunoaște mai multe informații referitoare la Carta europeană a limbilor regionale și minoritare, care sunt aceste limbi, care este sfera de acțiune și situațiile în care limba română este o limbă oficială, minoritară sau regională. Limba română în cadre juridice a fost o altă temă de interes, studenții luând contact cu limbajul specializat și organizarea ierarhică a instanțelor și parchetelor. 

Literatura română de avangardă, o temă mai puțin cunoscută publicului din Spania. Conferința susținută de lectorul univ. dr. Mihai Ene ne-a adus informații despre apariția primelor idei și texte avangardiste în literatura noastră, principalele reviste și scriitori de avangardă români: Tristan tzara, Ion Vinea, Urmuz etc., a artiștilor români avangardiști: Marcel iancu, Victor Brauner, M. H. Maxy ș.a., precum și contribuțiile românești în revistele avangardiste europene, dar și inversa - colaborări ale avangardiștilor străini în reviste românești de avangardă.

Ziua Culturii Naționale se sărbătorește în România pe 15 ianuarie, ziua nașterii marelui poet național, Mihai Eminescu. Cu acest prilej, la Ateneul din Madrid a avut loc un recital poetico-muzical la aniversarea a 175 de ani de la nașterea poetului, activitate organizată împreună cu Ambasada României în Spania, ICR Madrid și Grupul de cercetare UCM – Poéticas de la Modernidad.

Vizita scriitoarei Ana Blandiana la Universitatea Complutense din Madrid are loc în contextul recentei premieri a Domniei sale cu Premiul „Prințesa de Asturias pentru Litere”, în octombrie 2024. În Spania, autoarea este cunoscută ca fiind una din marile voci ale literaturii europene și o figură importantă a rezistenței în fața regimului comunist, o exilată în propria țară, ale cărei poezii au combătut dictatura ceaușistă. 

Simbol al libertății și al independenței intelectuale în România, Ana Blandiana dă voce tuturor  într-o dimensiune personală, adresându-se fiecăruia în parte, în timp ce se căuta pe ea însăși. Prin opera sa, continuă să revendice puterea poeziei pentru „a construi o altă realitate în care ne putem salva” (citat din Discursul de la decernarea Premiului „Prințesa de Asturias pentru Litere”, 2024).

Atelier de traducere literară, română-spaniolă, desfășurat în cadrul Zilelor Limbilor și a Traducerii, la Facultatea de Filologie, unde se propune traducerea de fragmente de texte și poezii din diferiți scriitori români cunoscuți, cu ajutorul dicționarelor și  explicațiilor doamnei profesoare.

Natalia Carbajosa es una experta internacional en traducción de poesía, con una abundante producción teórica. Es autora de traducciones de poesía inglesa, norteamericana, española, portuguesa y rumana (co-traductora de la autora rumana Ana Blandiana).

Este seminario plantea un doble reto al que se vienen enfrentando las traductoras y los traductores españoles de poesía contemporánea en las dos últimas décadas al ejercer la traducción inversa del español a otras lenguas europeas, como el inglés, el francés o el rumano. Se trata también de iniciar al alumnado en la práctica profesional de contacto con los autores, aprendiendo a formular preguntas relevantes para la traducción en este ámbito.

Proiect Internațional inițiat, organizat și coordonat de Lectoratul de limbă română de la Universitatea Complutense, în colaborare cu lectoratele de limbă română de la Universitățile din Granada, Salamanca și Sevilla. Activitățile și atelierele desfășurate au promovat limba româna ca limbă maternă, au încurajat folosirea și conservarea acesteia în viața de zi cu zi, în familie și societate, iar studenților străini, le-a oferit posibilitatea de a cunoaște mai multe aspecte din limba și cultura română, de exprimare liberă și de verificare a cunoștințelor de limbă română.

La lengua materna define, caracteriza y representa; su adquisición y uso contribuyen a la preservación de la identidad nacional. La lengua materna resalta la singularidad de cada cultura, fomentando la diversidad lingüística, la educación multilingüe, el desarrollo del conocimiento de las tradiciones lingüísticas y culturales en todo el mundo, la solidaridad basada en la comprensión, la tolerancia y el diálogo.

El taller da la oportunidad de conocer varios aspectos lingüísticos del rumano, gallego, portugués y catalán y de crear vínculos entre los alumnos que estudian estos idiomas.

La Reina María de Rumania (1875-1938) fue una figura política y humanitaria fundamental en la historia de Rumanía. Durante la Primera Guerra Mundial, la reina María se ganó el apodo de ”Madre de los heridos” y ”Reina-soldado” por su incansable trabajo como enfermera y su coordinación de actividades benéficas, como la organización de hospitales de campaña y la recaudación de fondos para servicios de ambulancias. Desempeñó un papel político activo, con una enorme contribución al logro de la Gran Unión de 1918, cuando varias provincias históricas rumanas se unieron bajo el nombre de la Gran Rumanía.

Una actividad dinámica y divertida pensada para conocer otras lenguas y culturas que se imparten en la Facultad de Filología o para practicar un idioma ya conocido. Los participantes conversan con un profesor durante unos minutos y luego pasan al siguiente país. El objetivo es mejorar la fluidez, la pronunciación en un idioma que se está aprendiendo y al mismo tiempo favorece la espontaneidad y la confianza, perder el miedo a equivocarse al hablar.

No hay que apuntarse previamente a las sesiones.

Idiomas propuestas: rumano, portugués, gallego.

  Sub genericul identității culturale și a plurilingvismului, care marchează contextul cultural actual, Lectoratul de limbă română de la Universitatea Complutense din Madrid organizează acest eveniment, prin care și-a propus să promoveze dezbaterile și dialogurile interdisciplinare, ce urmăresc evoluția și inovația în domeniile limbii, literaturii, studiilor culturale și ale didacticii limbii române. Valorile tradiționale stau la baza oricărei opere literare cu valoare estetică, însă specificul național nu trebuie înțeles ca o contrapunere la Europa, ci, dimpotrivă, ca o sincronizare cu aceasta, într-o lume tot mai globalizată și plurilingvă. Internaționalizarea limbii și a culturii române devine tot mai importantă în acest univers al multiculturalității, astfel încât considerăm că ariile tematice propuse vin în sprijinul unui climat cultural și social în concordanță cu dezideratele lumii contemporane.

 Conferința se adresează cadrelor didactice, doctoranzilor, cercetătorilor independenți și profesorilor LCCR.

Ziua limbii materne se sărbătorește începând cu anul 2000, pe 21 februarie, pentru a promova diversitatea cultural-lingvistică și multilingvismul. Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare și dezvoltare a patrimoniului material și imaterial. ONU consideră că toate acțiunile ce promovează diseminarea limbilor materne servesc nu doar scopul încurajării diversității lingvistice și educației multilingve, ci ajută și la dezvoltarea conștiinței tradițiilor lingvistice și culturale în întreaga lume și la inspirarea solidarității bazată pe înțelegere, toleranță și dialog. Însușirea limbii materne, precum și utilizarea ei ca mijloc de comunicare contribuie la conservarea și perpetuarea identității fiecărui popor.

Ziua limbii materne va fi marcată prin organizarea unor activități și ateliere cu studenții care participă la cursul de limbă și cultură română din cadrul lectoratelor de limbă română din diferite universități: Universitatea din Granada, Universitatea din Salamanca și Universitatea din Sevilla.

La împlinirea a 35 de ani de la Revoluția din 1989, din România, Lectoratul de limba română împreună cu ICR Madrid prezintă Expoziția de fotografie documentară - 35 de ani și-o zi - realizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în colaborare cu Muzeul Național Cotroceni, AGERPRES și Institutul Cultural Român. Expoziția prezintă cazuri individuale de eroi martiri din Timișoara, Brașov, București și Cluj, care și-au sacrificat viața pentru libertate. Obiectivul principal al expoziției este acela de a păstra memoria victimelor revoluției și sacrificiul lor, atât de important în desfășurarea evenimentelor care au condus la căderea comunismului și începutul democrației în țara noastră.

Exposición ”Poemas de Ana Blandiana” (Expoziție „Poezii de Ana Blandiana”), unde s-a expus o mică biografie a autoarei și o selecție dintre cele mai cunoscute poezii ale îndrăgitei poete.